Luni, 25 Septembrie 2017

Drumetii

Croaziere si drumetii

croaziereCroaziere in Cazanele Dunarii, cu vizitarea mai multor obiective de interes: Bustul lui Decebal, Grota Veterani, Pestera Ponicova, Tabula Traiana, Manastirea Mraconia.

Drumetie pe versantul Ciucaru Mare (320m altitudine) ce ofera locuri de belvedere unice.

Excursie la cascada Ponicova.

Drumetie pe versantul Ciucaru Mic.

Totodata puteti participa la o partida de pescuit, sau pur si simplu sa va relaxati in piscina resortului , in timp ce contemplati peisajul de vis.

Manastirea Sfanta Ana

sfanta-ana

DISTANTA: 20KM DURATA: 20 MINUTE CU AUTO

MANASTIREA SFANTA ANA - este o manastire de maici, cu viata de obste si poarta Hramul Sfanta Ana, praznuita la 25 iulie. Situata pe Dealul Mosului din Orsova ofera vizitatorului o priveliste deosebita asupra Dunarii.

Manastirea Sfanta Ana a fost ctitorita de Pamfil Seicaru, cunoscut ziarist interbelic. Acesta impreuna cu camaradul sau de arme Petre Gavanescu era sa fie ingropat de viu de un obuz in 1916, in Primul Razboi Mondial, pe locul in care este actualmente manastirea. El a promis ca atunci cand situatia sa materiala ii va permite, va ridica acolo o manastire, exprimandu-si astfel recunostiinta in fata lui Dumnezeu pentru ca a ramas in viata. Pamfil Seicaru s-a tinut de cuvant si intre anii 1936-1939 a ridicat Manastirea Sfanta Ana - dupa numele mamei sale (Ana). Constructia initiala se compunea dintr-o biserica de lemn in stil traditional romanesc cu chilii pe ambele parti, in forma literei "U". Datorita instaurarii regimului comunist sfintirea lacasului a fost facuta abia la 2 decembrie 1990 de catre episcopul Damaschin Severineanu. Picturile interioare au fost sterse in perioada comunista, pastrandu-se doar cele din turn. In perioada comunista lacasul de cult a folosit ca sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoza, ca tabara pentru copii, iar biserica din mijloc a fost transformata pentru o perioada in bar si receptie pentru motel. In apropiere a fost construit un restaurant, cladire ce a trecut in 1993 in patrimoniul manastirii. Dupa caderea regimului comunist, in 1990, locatia a fost redata scopului sau initial. Ulterior au mai fost construite o clopotnita cu un altar de vara si cladirea muzeului. Intre 1993 si 1997 s-au efectuat ample lucrari de restaurare, au fost restaurate si picturile murale si iconostasul distruse de comunisti. Acestea au fost sfiintite de mitropolitul Nestor Vornicescu in anul 1999. In Manastirea Sfanta Ana functioneaza din 1995 si Muzeul Pamfil Seicaru.
Pamfil Seicaru ( n.1894, Buzau, d.1980, Munchen/Germania ) a fost un eminent ziarist roman, director al ziarului Curentul, cel mai combativ cotidian in perioada interbelica. Seicaru a facut studii juridice obtinand licenta in drept. A luat parte ca ofiter la operatiile militare din primul razboi militar, fiind citat cu Ordin de zi pe Armata. A fost deputat in parlamentul Romaniei in 1928, 1931 si 1933. Ziarist de mare talent, intr-un articol publicat la 15 aprilie 1939 a intuit inevitabila sacrificare de catre marile puteri a tarilor mici si mijlocii din Europa acelui timp. In august 1944 a parasit tara cu ideea de a publica un ziar ce ar fi trebuit sa sustina cauza Romaniei dupa incetarea razboiului. A petrecut 30 de ani in Spania. Ultimii ani i-a petrecut in Germania, stabilindu-se la Dachau, Bavaria. La moartea sa, in octombrie 1980, Primul Ministru al Bavariei, Franz Josef Straus, l-a omagiat intr-un mesaj, descriindu-l drept "un patriot roman si eminent ziarist...Mostenirea pe care a lasat-o compatriotilor sai este lupta pentru dreptate, omenie si pace".

Tabula Traiana

tabula-traiana

DISTANTA: 3KM CU AMBARCATIUNE (PE MALUL SARBESC)

TABULA TRAIANA - monument ridicat de adversarul regelui Decebal, imparatul roman Traian, pentru a marca marsul triumfal al trupelor imperiale romane spre Dacia si a comemora victoriile Imperiului...

Roman asupra regatului dac in anul 105. Monumentul se afla de aproape 2000 de ani, la iesirea din Cazanele Mici, dar pe malul sarbesc, nu departe de statuia lui Decebal. Zece tabule au fost daltuite in defileu, doar Tabula Traiana se mai conserva, patru se pastreaza in desene si stampe din sec.al xviii-lea si al xix-lea, restul fiind distruse. In traducere, textul Tabulei suna astfel : "Imparatul Cesar Nerva Traian Augustul, fiul divinului Nerva, invingator al germanilor, cel mai mare dintre preoti, avand ptr. a patra oara puterea tribuniciara ( anul 100 e.n.) parinte al patriei, consul ptr. a treia oara, a refacut drumul, dupa ce l-a adancit in munti si i-a inlocuit podeaua." Tabula are o lungime de 4 m si 1,75 m inaltime.Tabula este fixata in piatra si pe ea sunt reprezentati doi delfini plutind si un vultur pe cer. De-a lungul timpului Tabula a avut de suferit de pe urma intemperiilor naturii si ptr a nu fi acoperita de ape, odata cu construirea barajului de la Portile de Fier, a fost ridicata cu aproximativ 30 m .

Statuia regelui Decebal

chipul-lui-decebal

DISTANTA: 3KM DURATA: 45 MINUTE PE JOS, 5 MINUTE CU AUTO

DECEBAL - chipul sculptat in stanca al regelui dac, reprezinta cel mai cunoscut obiectiv turistic din zona Cazanelor. Acesta se afla in Cazanele Mici, pe Valea Mraconei la confluenta cu Dunarea, intre localitatile Eselnita si Dubova...

la cca. 18 km de Orsova. Este cea mai mare sculptura in piatra din Europa, inalta de 55 m si lata de 25 m. A fost sculptata dupa modelul celei din stanca Muntelui Rushmore, are cu 6 m mai putin decat Statuia Libertatii, cu opt mai mult decat monumentul lui Christos din Rio de Janeiro si cu aprox.10 m mai mult decat inaltimea legendarului Colos din Rhodos. Ideea realizarii acesteia i-a apartinut omului de afaceri roman Iosif Constantin Dragan, a durat 10 ani (1994 - 2004) si l-a costat pe omul de afaceri peste un milion de dolari. Lucrarea a fost executata de un grup de 12 sculptori-alpinisti, sub conducerea sculptorului roman Florin Cotarcea. Sub chipul lui Decebal se gaseste o inscriptie in latina:"DECEBAL REX - DRAGAN FECIT" ("Regele Decebal - facuta de Dragan").

Manastirea Mraconia

mraconia

DISTANTA: 3KM 45 MINUTE PE JOS, 5 MINUTE CU AUTO

MANASTIREA MRACONIA - in zona Cazanelor, sector din Defileul Dunarii, se afla Valea Mracunei ( "loc ascuns" sau "apa intunecata" ), unde, pana in 1967, se gasea o veche manastire numita Mracunia.

Constructia Hidrocentralei Portile de Fier 1 a dus, insa, la sacrificarea lacasului de cult, apele revarsate ale lacului de acumulare au inghitit ruinele manastirii, botezata de localnici "manastirea de sub ape". Cand nivelul Dunarii scade foarte mult, ruinele in forma de cruce ale vechiului lacas pot fi vazute cu ochiul liber. De-a lungul timpului, a fost cunoscuta drept Manastirea din Valea Dunarii sau de la Ogradena Veche, o fosta comuna mehedinteana situata in apropiere si inghitita si ea de apele Dunarii. Atestarea documentara a Manastirii Mracunia coboara pana spre anul 1453, cand preotul-cronicar Nicolae Stoica din Haeg, protopop al Mehadiei, scria intr-o cronic din anul 1829 ca de frica turcilor, indeosebi dupa batalia nefericita de la Varna si dupa ocuparea Constantinopolului in 1453, calugarii de la Mracunia s-au refugiat la Orsova. In anul 1523, lacasul cu hramul Sfantul Prooroc Ilie era trecut sub jurisdictia Episcopiei de la Vre de dregatorul regiunii de granita a Caransebesului si Lugojului, banul Nicola Garliteanu. De-a lungul timpului, au existat perioade in care asezamantul era intr-o stare avansata de degradare; cert este ca, in anul 1788, inca era locuit. Pozitia strategica ocupata pe malul Dunarii gasea manastirea in mijlocul unui teatru de conflict: razboiul ruso-austro-turc dintre anii 1787 si 1792, cand a fost distrusa. In anul 1823, printre ruinele manastirii, s-a descoperit sigiliul vechiului lacas, cu inscriptia: Peceat manastirea Lubostinie Hram Uspenia Persvistaia Bogaraditi Leto 1735. In anul 1853, aceleasi ruine scoteau la suprafata o icoana a Maicii Domnului, expusa de pictorul Victor Schram din Munchen. In anul 1931 avea sa inceapa reconstructia manastirii, iar in anul 1947 biserica nou-ridicata era acoperita cu sindrila, prin stradania ieromonahului Alexe Udrea. Acesta pare a fi lacasul acoperit de apele Dunarii dupa amenajarea lacului de acumulare de la Portile de Fier. Abia dupa mai bine de treizeci de ani, prin initiativa Mitropoliei Olteniei si binecuvantarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, manastirea a fost reinfiintata. In anul 1993, vrednicul de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu punea piatra de temelie a noii biserici, cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil Sfanta Treime, iar in anul 1995 era aprobata reinfiintarea asezamantului monahal, cu obste de calugari. Lucrarile au fost terminate in anii 1999-2000. Biserica este din zid de caramida, in forma de cruce, alcaatuita din altar, naos, pronaos si pridvor deschis.

Pestera Veterani

pestera-veterani

DISTANTA: 2,5KM DURATA: 20MINUTE CU AMBARCATIUNE

Pestera lui Veterani, Pestera Veteranilor (cea mai cunoscuta si cea mai des utilizata de localnici), Pestera din Panza Curii. Pestera Veterani isi are originea numelui dupa numele lui Veterani, cel care a fost aghiotantul lui Ianovici, comandantul armatei...

austriece cantonate la Caransebes si care a refortificat postera la sfarsitul sec. al XVII-lea. Pestera este sapata in malul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, in masivul muntos Ciucaru Mare, la 500 m aval de Pestera de la Gura Ponicovei, sub peretele denumit Panza Curii. Alt. abs. 73 m. Accesul se poate face numai de pe Dunare, unde deschiderea sa este usor vizibila. Exista amenajat un mic ponton de acostare la baza peretelui de acces, de la care se urca o scurta panta abrupta pana la intrarea in pestera. Cercetarile arheologice efectuate in aceasta pestera au arat faptul ca aceasta pestera a fost cunoscuta oamenilor din timpuri preistorice. Ea a fost considerata sanctuarul zeului Zamolxe de catre daci, apoi a servit ca salas pentru animale pana la construirea darajului de la Portile de Fier. In pestera s-au construit fortificatii cuprinzand ziduri de piatra incepand cu sec. al XIII-lea, cunoscuta din documentele vremii sub numele de "Peth". La sfarsitul sec. al XVII-lea pestera a fost refortificata de oastea austraica din Caransebes, pestera reprezentand in acea vreme un punct de cantonare a 200 de ostenia austrieci. Avand in vedere importanta strategica a amplasarii pesterii ea a reprezentat in timp subiectul a numeroase dispute pentru cucerirea ei. A.F. Marsigli este primul care publica planul fortificatiei si descrierea pesterii sub numele acesteia de "Piscabara". Primele cercetari asupra pesterii dateaza din 1872. In 1929, A. Kubacka publica planul initial al pesterii asa cum a fost el intocmit de armata austriaca in 1692. Dupa 1962 incep si primele cercetari amanuntite ale pesterii din punct de vedere biospeologic si mai apoi geografic si arheologic. Pestera este mijlocie, 64 m si este in intregime fosila si are un caracter usor ascendent. Pestera are o galerie scurta de acces, o sala mare (de 28 m latime si 37 m lungime, inalta de pana la 20 m). Sala este luminata direct printr-o fereastra. Exista o galerie vestica ascendenta dezvoltata pe diaclaze, la intrarea careia se afla un zid de fortificatie din piatra, partial distrus. In partea terminala a salii exista amenajata o fantana - "Fantana Turcului". Vizitarea se poate face tot cursul anului, cu echipament adecvat (cizme de cauciuc, salopeta, casca de protectie, lanterna), insa accesul se face numai de pe Dunare. Perioada optima de vizitare este mai - octombrie.

Pestera Ponicova

pestera-ponicova

DISTANTA: 3,5KM DURATA: 30 MINUTE CU AMBARCATIUNE, 1H LA PAS

Pestera Ponicova, cunoscuta si sub denumirile de Pestera de la Gura Apei sau Pestera Liliecilor, este cea mai mare pestera din Defileul Dunarii.Este sapata in peretele calcaros al versantul stang al Dunarii, in Cazanele Mari, Ciucaru Mare si este situata langa satul Dubova, judetul Mehedinti. Galeriile sale insumeaza 1.660m strabatand Ciucaru Mare si iesind in Dunare, fiind partial inundata dupa crearea lacului de baraj.

Este accesibila de pe uscat sau de pe Dunare cu barca, parcurgand 500m pe sub peretele Ciucarului Mare pana la gura pesterii. La intrarea in pestera Ponicova, paraul cu acelasi nume creeaza niste chei scurte si salbatice si un pod natural lung de circa 25m si inalt de 6-8m.
Intreaga zona face parte din Parcul Natural Portile de Fier, creat pentru protectia unor specii submediteraneene si a peisajului unic in Europa. Relieful carstic este bine reprezentat prin forme de exocarst precum doinele, lapiezurile, cheile scurte si salbatice ale paraului Ponicova, dar si prin forme de endocarst, cateva avene si mai multe pesteri.
Pestera are mai multe galerii, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intra in Galeria Ogasului Ponicova, sau pe o potecuta ingusta in Galeria Liliecilor. Aceasta este o sala lunga de peste 100m, lata de 60m si inalta de peste 30m, care are pe podea blocuri de prabusire, gropi, concretiuni si movile de guano provenite de la liliecii relativ mari. Din Galeria Ogasului Ponicova se desprind doua ramificatii: una ce duce spre Galeria Concretiunilor, partea cea mai frumoasa a pesterii, cu anemolite si Sala Coloanelor, iar cealalta duce la Galeria Scarii si Galeria cu Argila. Conditiile de vizitare sunt precare deoarece pestera nu este amenajata pentru turism, ea fiind declarata rezervatie speologica datorita unor resturi de fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramica foarte veche si a unor specii endemice. Vizitarea se recomanda sa se faca in grupuri conduse de un ghid, avand lampi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece vizitarea intregii pesteri dureaza 2-3 ore.

Cetatea Trikkule

trikule

CETATEA TRIKULE - "trei turnuri" ( "kule"= turn,in limba turca ) - ridicata in sec.al xv-lea , ptr. a opri expansiunea otomana spre vest, ruinele observandu-se si in prezent in apropierea localitatii Svinita, la 5 km in aval.

Cetatea TriKule era reprezentata prin trei turnuri dispuse pe malul stang al Dunarii in forma de triunghi, cu unul dintre varfuri spre Dunare. In fiecare unghi se afla cate un turn de o inaltime de cca. 10 m, cetatea avand pe latura dinspre mal o lungime de 20 m intre turnuri, iar pe celelalte doua laturi o lungime de 40 m. Ansamblul Cetatii TriKule a fost inundat in urma amenajarii lacului de acumulare Portile de Fier 1, la suprafata observandu-se doar doua turnuri, cel de-al treilea fiind vizibil numai in conditii de nivel foarte scazut al apei.

Cazanele Dunarii

cazanele-dunarii

REZERVATIA NATURALA CAZANELE MARI SI CAZANELE MICI - este de tip mixt, avand o suprafata totala de 215 ha si este amplasata pe teritoriul localitatii Dubova, intre Valea Ogradena si Ogasul Turcului.
In aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si mai grandioasa zona a Defileului Dunarii, Cazanele Dunarii. Prin Cazanele Dunarii se intelege portiunea de defileu cuprinsa intre gurile de varsare a raurilor Plavisevita si Ogradena, fiind formate din doua portiuni distincte: Cazanele Mari si Cazanele Mici, despartite intre ele printr-un golf semicircular, bazinetul Dubova. Intre Plavisevita si bazinetul Dubova se intind pe o lungime de 3,8 km Cazanele Mari, formate din masivul calcaros Ciucaru Mare (318 m), ai carui pereti abrupti marginesc latura stanga a fluviului si Stirbatul Mare (Veliki Strbac - 768 m), pe malul sarbesc. Intre bazinetul Dubovei si Ogradena se afla Cazanele Mici, cu o lungime de 3,6 km. Ele sunt alcatuite din Ciucaru Mic (313 m) si Stirbatul Mic (Mali Strbac - 626 m) pe teritoriul Serbiei.
Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza peretelui abrupt se intalnesc arborele de fag, carpinita, mojdrean, jugastrul Cazanelor sau artar trilobat, alun turcesc. In zonele cele mai insorite creste cerul, alaturi de stejarul pufos, gorunul, liliacul salbatic. In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa (taxus baccata), relict tertiar si monument al naturii. Alte plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt : laleaua Cazanelor (tulipa hungarica), stanjenelul de stanca, clopoteii Cazanelor, sipica de rapa, sapunarita rosie, cornutul, colilia, etc. Reprezentative ptr. arealul rezervatiei sunt reptilele testoasa lui Hermann (Testudo hermanni), vipera cu corn (Vipera ammodytes), gusterul (Lacerta viridis), iar in pesteri, liliecii. Relieful carstic este bine reprezentat in zona Cazanelor, atat prin formele exocarstice (lapiezuri, doline, uvale), cat si endocarstice (pesteri, avene).

Live Camera

cctv-icon

portalturism  partener genius  Pensiuni-Vile  cazare pensiuni